Old habits die hard

Îmi retrag afirmația că așa eram și eu. Încă sunt. Se pare că am rămas la fel. Aseară am avut chef… până la 6 dimineața. Ce-a fost… a fost :) N-am dormit deloc, am plecat direct la facultate. Acum sunt rupt de oboseală, și în scurt timp voi visa foarte frumos.

Să nu mai fac alt articol, vă mai spun aici unele chestii.

Cum să te cheme Manea Mănescu? Chiar 0 inspirație?

Adresele de mail ale parlamentarilor… știți voi care ;)

Ieri am fost într-un loc minunat, din care am cumpărat ceva și mai minunat! Ați ghicit… bilet de tren pentru Costinești.

Asta era înainte să-i întreb dacă sunt de la Radio 21 :)) )

Poza este făcută cu Pocket PC-ul, dar vă puteți imagina ce apus splendid, într-un peisaj cotidian. Dâmbovița la apus.

Azi dimineață, pe la 9, am găsit un bilet lipit pe ușă. Când m-am întros de la facultate, pe la 13:30, găsesc un altul. Același text. Vedeți aici.
Nu. N-am pensie. Deși nu mi-ar strica.
Ca în bancul acela cu Bulă, copil fiind, întrebat de cineva ce vrea să se facă atunci când va fi mare, răspunde răspicat: “Pensionar, ca bunicul!”.

0 Responses to “Old habits die hard”


  • No Comments

Leave a Reply

You must login to post a comment.