Monthly Archive for October, 2007

Habemus șef de an

Nu am spus nimic pe lovingvama despre treaba asta, o fac acum: am candidat pentru șef de an I la FJSC.

Puteți vedea pe http://fjsc.lovingvama.eu ce am făcut în campanie.

Am avut mai multe dubii + nemulțumiri în privința acestui eveniment:

  • Inițial, ASJC organiza alegerile. Au fost câteva zile în care doritorii și-au depus candidaturile. Pentru început am fost doi: eu și Mihaela. Prima nemulțumire a fost atunci când au intrat în cursă alte trei fete, după ce se terminase de ceva timp perioada de înscriere. Mi se pare foarte normal ca cei care vor să candideze să fie responsabili.
  • Nu a fost niciun program bine organizat. Alegerile trebuiau să se desfășoare joi… s-au amânat
  • ASJC a zburat din organizare, nu se știe cum. Extraordinar de proastă comunicare, la o facultate de profil… S-a ajuns la un mic haos, nimeni nu mai știa nimic sigur: ba că se votează la cursul domnului decan, ba că la al domnului Petcu…
  • Astăzi, după ce fiecare candidat s-a prezentat și a primit întrebări mai mult sau mai puțin inteligente, domnul decan a întrebat dacă mai dorește cineva să… CANDIDEZE! Asta mi s-a părut nasol total.

Eu am impresia (poate că e greșită) că ceea ce s-a întâmplat nu a fost corect față de ceilalți candidați. E foarte ușor să vii să culegi laurii, fără să prezinți nimic concret.

Mi-aș fi dorit să câștige Sabina, colega mea de grupă. Oricum, îi urez succes lui Cosmin! Și mie mi-a plăcut, recunosc. Și mai mult mi-a plăcut pentru că a fost unul dintre cei interesați de candidați.

Sper să facă treabă bună!

Totul sau nimic?

Ce se întâmplă când tu vrei totul, iar ea îți oferă nimicul?

Sau, mai bine zis, ce simți?

Vedea pot, o nu, și Paris în primăvară e, astăzi…

Am să vă povestesc despre un slide ce l-am văzut la seminarul domnului Vîlcu (gata cu introducerea, destul).

Ajutați-mă, vă rog, sunt orb!“, asta scria pe o bucată de carton așezată lângă o cutie în care să se strângă banii. La un moment dat, trecu cineva pe acolo și văzuse că orbul nu avea decât foarte puțini bani. Atunci, îi întoarce cartonul și scrie altceva.

Spre seară, în drum spre casă, îl văzuse pe orb, cu cutia plină de bani. Își continuă drumul foarte mulțumit.
Astăzi e primăvară în Paris și eu nu o pot vedea.“, ăsta era noul mesaj de pe plăcuță… orbul n-a aflat niciodată..

Kenny Rogers & Dolly Parton – Islands In The Stream

Îmi permit să vă împărtășesc o melodie bestială.

[ versuri ]

Incendiu în regie!

În această seară a ars ceva în regie, dar nu vă pot spune cu exactitate ce. Am întrebat un polițist de la fața locului, dar nu a știut să-mi dea detalii.

S-a întâmplat în căminele de nefamiliști, sau cum s-or chema :)

incendiu 1

incendiu 2

California Dreamin’

Am văzut filmul ăsta, într-un final. Nu aș putea spune că m-a atras foarte tare… voi face anumite remarce, cu bulinuță de la margine:

  • soldații americani nu erau din California, așa că apreciez titlul pur comercial
  • am învățat că uniforma de soldat în combinație cu cetățenia americană creează apetit sexual femeilor (cu alte cuvinte, trebuie să-mi cumpăr uniformă de-aia și să mă apuc de vorbit în engleză)
  • fetele din Căpâlnița sunt proaste
  • ca în orice film românesc (de după ’90) trebuie să văd sex sau cel puțin sâni de gagici tinere și dornice de afirmare
  • românii sunt pupincuriști
  • actorii au jucat foarte bine, iar dialogurile păreau foarte firești
  • în film am văzut ceva la care visez de mult timp (nu spun ce, că e rușinică)
  • nu am înțeles revolta de la sfârșit, cu cocktail-uri Molotov, incendieri, artificii, oameni morți, șeful gării mort în brațele fiicei… prea multe chestii, foarte mult exagerat… mă mir că n-au declanșat un război civil care să se extindă în toată țara, de acolo, de la Căpâlnița
  • în timpul luptelor de stradă, au plecat americanii, care trebuiau să riposteze poliției și șefului gării

Endless…

Schimbare de ceva, în suflet

Simt. Trăiesc niște schimbări pe care nu mi le pot explica, deși le simt… Se pare că nu mă mai ajută capacitatea mea de autosugestie, cea mai bună prietenă, cândva. Nu mai sunt eu cel care să aibă control asupra mea, asupra a ceea ce fac. Precum un prost mă arunc cu capul în jos, conștient că nu va fi bine. Voi resimți durerea…

Acum sunt așa cum nu am crezut niciodată: un dependent. De ea, de mine gândindu-mă la ea…

Visez, zbor…

În ultimele zile am o senzație foarte ciudată la trezire. Țin minte sfârșitul visului și că am o sarcină bine-definită pentru următorul vis.

Simt că trebuie să fac ceva, problema e că nu știu ce… Trecerea de la vis la viața reală se face foarte brusc, e frig în cameră, nu-mi vine să mă trezesc… nu mai fac diferența între vis și realitate…

Și mai visez că zbor. Zbor atât de sus încât mi se face rău de înălțime (deși nu simt așa ceva nici în avion). Căderea mea pare inevitabilă, dar continui să urc, cu teamă, tot mai sus… știți voi, acolo unde cerul e Carribean Blue :D

P.S. Poza din acel articol am făcut-o undeva pe la 10.000m :)

Enya – Carribean blue

carribean blue

They say the sky high above
is Caribbean blue.

Îl iubesc, îl mai înșel…

De când ne-am cunoscut, am avut o relație mai specială. Eu îl iubesc, el… nu pot fi sigur.

Câteodată simt că nu-l mai suport și vreau să merg cu altul. Dar îl iubesc, totuși, și avem și un act care oficializează relația noastră.

Cu celălalt n-am nicio bază solidă. E un fel de scăpare din întuneric, de revenire la lumină… Și mă complac în acest adulter.

P.S. Despre metrou și autobuz era vorba :)

Exercitiu de imaginație: F.T.M.

Mi-ar provoca o deosebită plăcere răspunsurile voastre la întrebarea: “Ce îți vine în minte prima dată, când vezi pe tricoul unei domnișoare literele F.T.M.?”

Hai, să văd creativitate :D