Toată stima pentru aceşti studenţi, care în loc să doarmă liniştiţi acasă, vin la facultate şi dorm în diferite poziţii incomode 
Bonus: o domnişoară care stătea în poziţia respectivă, pe catedră… şi vorbea la telefon 
Citeşte în continuare ‘Somn pe băncile FJSC-ului’
Abonează-te, cine ştie când îmi vine o idee genială şi o ratezi... :)
Campania electorală, ca eveniment în sine, îmi displace total. De ce? Pentru că partidele politice cheltuie inutil extrem de mulţi bani… bani cu care ar putea fi ajutaţi oameni care nu au unde sta, nu au ce mânca, etc…
Un alt motiv ar fi acela că văd prea puţine idei care să-mi placă. Nu ştiu pe cine naiba angajează ăştia pentru publicitate, dar mesajele electorale îmi par destul de penibile. Nimic inteligent, să-mi sară în ochi. (*oricum, cu Leo Burnett m-am lămurit…).
Mergeţi mâine să votaţi listele pentru europarlamentare şi răspundeţi cu DA sau NU la întrebarea “Sunteţi de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi?“.
Vă propun un material de pe noul album Paraziţii – Slalom printre cretini, împreună cu Mircea Badea, excelent pentru votul de mâine!
MERGEŢI LA VOT!
Abonează-te, cine ştie când îmi vine o idee genială şi o ratezi... :)
De obicei uit tot ce e important, dar ţin minte foarte bine orice este neinteresant (cum ar fi prima manea pe care am auzit-o: Of, ooff… mor toţi ţiganii).
Oricum, n-am să uit niciodată o replică: “Ce voce de burlan scârţâit ai!“. Aşa i-am spus în timp ce cânta Andre – Iluzii. Ea era clasa a patra, frumuşică-foc, eu clasa a şasea, tăntălău… eram pe autocar, şi gândindu-mă că pe toată durata excursiei nu am avut curajul să-i zic nimic, ar cam fi fost cazul să o abordez. Şi i-am dat replica de mai sus!
Bineînţeles că nu mi-a reuşit nimic atunci. 
(derulăm pe repede-înainte până trec 7 ani)
Am început să vorbesc cu ea (nu mai stătea în România). Ne-am amintim momentul distractiv petrecut în urmă cu 7 ani, iar ea mi-a mărturisit că şi ei îi plăcea de mine 
A venit acasă, în vacanţa de vară. Am avut-o, după 7 ani de zile. Dar nu ştiu din ce motiv nu o vedeam ca pe prietena mea, aşa că s-a terminat repede, să nu ajung să rănesc una din primele mele iubiri
Abonează-te, cine ştie când îmi vine o idee genială şi o ratezi... :)
Ce, credeaţi că le-aţi văzut pe toate? Eu mă întreb ce naiba făcea nenea ăsta cu laptopul, în metrou:
Vă cer scuze pentru calitatea proastă a imaginii, a fost făcută cu telefonul şi îmi tremura mâna din cauza poziţiei naşpa în care stăteam
Abonează-te, cine ştie când îmi vine o idee genială şi o ratezi... :)
Fetele au fixuri. Şi băieţii au, dar fetele au un fix foarte… special, şi anume reţinerea datelor importante din relaţie: când ai cunoscut-o, când ai ieşit cu ea în oraş pentru prima dată, când ai pupat-o prima dată…
Ca-n reclama de la BCR: “Dacă te-aş întreba când e semifinala de ping-pong amatori pe localitate, ai răspunde fără să eziţi. Dar când vine vorba de ziua noastră… o zi pe an! E aşa greu să reţii?” (textul reprodus din minte 
)
Au şi ele dreptate, nu sunt chiar paranoice.
Oricum, cel mai bine e să o întâlneşti pe 1 şi să te mişti al naibii de repede 
Abonează-te, cine ştie când îmi vine o idee genială şi o ratezi... :)
5 fix. Mă iubeşte! Cobor din tren, sunt asaltat direct: “Taxi doriţi?”
Nu, ştiam de dinainte că nu doresc. Abia aşteptam să miros iarna, să simt zăpada sub picioare, să aud scârţâitul paşilor…
Am pornit agale la drum, căci voiam să dureze cât mai mult. Să aud liniştea dimprejurul meu, să îmi aduc aminte cum mergeam prin zăpadă către şcoală, când eram mic, să studiez foarte atent oraşul care oricum a rămas la fel… Am făcut un bulgăre şi l-am aruncat în apă. Am atins zăpada, pentru prima dată anul acesta.
Străzile pustii, iar eu pustiind pe ele. Eram fericit!
6 fix. Mă iubeşte…
Abonează-te, cine ştie când îmi vine o idee genială şi o ratezi... :)
Am fost pentru tine aşa cum tu n-ai fost pentru mine, niciodată…
Dar acum am obosit să fiu doar eu, mereu. Mi-aş fi dorit să fim noi…
Abonează-te, cine ştie când îmi vine o idee genială şi o ratezi... :)
Mda… uitaţi aici mândreţe de afiş realizat de deştepţii de la Leo Burnett România.
N-am să mă exprim eufemistic, pentru că n-are rost. Ceea ce au făcut ei este un căcat:
Abonează-te, cine ştie când îmi vine o idee genială şi o ratezi... :)
Astăzi am fost împreună cu Rareş şi a sa prietenă, Ada, să lipim două afişe. Doar două, că atâtea am avut. Dar fiecare a depus la fel de mult efort la căratul şi lipitul acestora.
După ce am efectuat prima operaţiune, ne-am deplasat încă 200 de metri, pentru a efectua şi a doua operaţiune.
Ca să ne întoarcem la primul afiş după 5 minute… şi să vedem că deja era lipit altceva peste el
Ce lume…
Abonează-te, cine ştie când îmi vine o idee genială şi o ratezi... :)
Cam asta a fost. 95$ şi 70 de bani… banii pe reclama de la Google, ce i-a câştigat blogul.
De îndată ce voi avea timp, voi scoate toate reclamele de la Google, iar când se va termina contractul cu Ghesi, blog-ul meu va fi ad-free. Consider că el şi-a asigurat existenţa pe 5 ani de zile… aşa că alte reclame, peste 5 ani, eventual
Abonează-te, cine ştie când îmi vine o idee genială şi o ratezi... :)
Abonează-te, cine ştie când îmi vine o idee genială şi o ratezi... :)
Apasă repejor aici ca să vezi lovingvama cum trebuie. Apasă aici să intri în rând cu lumea bună, folosind Firefox. X
Ultimele comentarii