Toată viaţa mea am fost fericit, deşi n-am avut foarte multe motive… la modul general privind. Am avut o doză incredibilă de optimism, care m-a ajutat foarte mult în diferite situaţii.

În ultima perioadă am fost trist sau am vrut să-mi dau / să dau senzaţia că sunt trist. Şi cel mai rău, nici măcar n-am încercat să fac ceva cu mine în privinţa asta. Am avut şi ghinion foarte mult, şi încă am.

O gagicuţă mi-a luat id-ul de pe blog, probabil. Nu am vorbit cu ea decât o singură dată, ca acum vreo săptămână să-mi spună că mă şterge din lista ei pentru că am statusuri prea deprimante. Şi atunci m-am întrebat ce naiba se întâmplă cu mine… Cred că noaptea asta a însemnat răspunsul.

E 9:30 dimineaţa şi n-am dormit deloc, ascult George Michael – Freedom pe repeat, dansez de nebun. Mă simt bine, mă simt liber, mă simt fericit!

La naiba! Întotdeauna le-am iubit, întotdeauna le voi iubi: că pentru 10 minute, că pentru o noapte, că pentru câţiva ani sau poate că pentru o viaţă întreagă, cine ştie…