Șapte voci românești de excepție

Cam așa ar suna o leapșă venită de la krossfire.

Ideea e că eu sunt incapabil să realizez un top, sau chiar și o înșiruire formată doar din șapte persoane. Îmi plac atât de multe, încât nu cred că mi-ar ajunge 40-50… În sistemul meu de valori e foarte simplu: ori îmi place, ori nu-mi place. Ordinea este aleatorie.

1. Maria Tănase (1913-1963)

Maria TanaseApare pentru prima dată pe 2 iunie 1934 în revista Cărăbuș-Express cu pseudonimul, dăruit de Constantin Tănase, Mary Atanasiu.
A devenit celebră abia în anul 1938, când a înregistrat primele cântece pentru Societatea Română de Radio, care însă au fost distruse în 1940 de Garda de Fier, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic. Adevăratul motiv al acestei mișcări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau și o serie de intelectuali evrei.
În anul 1940, după cooptarea la guvernare a Mișcării Legionare, muzica de petreceri, populară, a fost interzisă la difuzare pe terase, grădini etc.În acea perioadă, unii difuzori nu au respectat interdicția impusă de noul guvern, astfel încât au fost distruse cu toporul multe înregistrări ale Mariei Tănase, de către legionari zeloși.
Pretextul interdicției muzicii ei o perioada de timp poate fi și povestirea potrivit căreia Maria Tănase, fiind o mare amatoare de șah, îsi teroriza partenerii de joc jucând goală, fapt pe care îl povestește la un moment dat Constantin Brâncuși. Se cunoaște că Garda de Fier lupta și împotriva pornografiei.
Moare pe 22 iunie 1963 de cancer la sân.

Aseară ți-am luat basma

[MEDIA=36]

Trenule mașină mică

[MEDIA=12]

Mă dusei să trec la Olt

[MEDIA=37]

2. Ileana Sărăroiu (1936-1979)

Ileana Sararoiu

A fost o solistă munteancă de folclor muzical, recunoscută pentru frumusețea copleșitoare a cântecelor sale, cât și pentru ținuta scenică și expresivitatea interpretării. O combinație rară, bucurându-se atât de o voce frumoasă, cât și de măiestrie artistică izvorâtă din sensibilitatea ființei sale, Ileana Sărăroiu, la fel ca Maria Tănase, este considerată o voce nemuritoare a cântecului popular românesc.
A fost îngropată în timp ce era în moarte clinică și se credea că e moartă. Ulterior a fost deshumată și s-a observat că era întoarsă și avea zgârieturi pe față.

Cine-a pus cârciuma-n drum

[MEDIA=38]

Dar-ar naiba dragoste în tine

[MEDIA=39]

Nu știu neică ce-am făcut

[MEDIA=41]

Doi voinici din Valea Mare

[MEDIA=40]

Ți-o părea puiule bine

[MEDIA=42]

Unde e Târgoviștea

[MEDIA=43]

3. Mircea Vintilă (n. 1949)

Mircea VintilaMircea Vintilă este unul dintre cei mai străluciți folkiști ai României, cu o activitate discografică și concertistică de invidiat. Cântecele sale debordează la melodicitate și o atenție deosebită acordată “vorbelor”.
A fost interesat de muzică încă din copilărie. A urmat Școala de Muzică (clasa vioară) și a cântat alături de alți prestigioși artiști la primul festival studențesc de folk, la clubul 303 al Politehnicii bucureștene, apoi la clubul Universitas, la Casa de Cultură a Studenților și în Cenaclul Flacăra.
În 1990 primește Marele Premiu pentru Întreaga Activitate în cadrul Festivalului Național de Muzică Folk “Om Bun“. În 1992 fondează împreună cu Mircea Baniciu, Vlady Cnejevici și Florian Pittiș grupul Pasărea Colibri, împreună desfășurând o prodigioasă activitate discografică. Editează 4 albume: În căutarea cuibului pierdut, Ciripituri, Cântece de Bivuac, Încă 2000 de ani.

Cu tine prin New York

[MEDIA=44]

Bricheta lui Fănel

[MEDIA=45]

Fântâni

[MEDIA=46]

Fără pietre prețioase

[MEDIA=47]

Lordul John

[MEDIA=48]

Pământul deocamdată

[MEDIA=49]

Articol pe mai multe pagini! Ultima e cea mai importantă :)

Pages: 1 2 3

11 Responses to “Șapte voci românești de excepție”


Leave a Reply

You must login to post a comment.