d’enfants

Am văzut în seara asta un film, Little Manhattan, foarte drăguÅ£. Este vorba despre o poveste de “dragoste” între un băiat de 10 ani ÅŸi trei sferturi ÅŸi o fată de 11 ani, mai înaltă cu jumătate de cap decât el. Merită o oră din viaţă :)

Am putut observa etapele de început ale unei relaÅ£ii ÅŸi toate acele sentimente ÅŸi trăiri aferente. Cum ajunge să se gândească numai la ea, cum fac tot felul de activităţi împreună, cum ÅŸi-ar dori să o sărute dar nu are curajul, cum îşi ia inima în dinÅ£i ÅŸi o strânge de mână, cum îşi ia inima în dinÅ£i ÅŸi o sărută, pe fugă, ÅŸi ea pleacă, primele semne de gelozie, prima ceartă…

Åži mi-am dat seama că toate astea nu se schimbă. Sau se schimbă foarte puÅ£in. AceleaÅŸi emoÅ£ii ÅŸi dovezi de laÅŸitate când e să o Å£ii de mână, să o săruÅ£i, pentru prima dată…

Creştem, ne maturizăm, dar tot nişte copii rămânem.

Mi-a plăcut mult o replică atunci când băiatul, rănit, îl întreabă pe taică-su: “De ce toată dragostea trebuie să se termine?“. Åži au mai fost ÅŸi altele…

Chiar aşa, de ce trebuie să se termine? Trebuie?

3 Responses to “d’enfants”


Leave a Reply

You must login to post a comment.




Apasă repejor aici ca să vezi lovingvama cum trebuie. Apasă aici să intri în rând cu lumea bună, folosind FirefoxX