Monthly Archive for December, 2008

Fanfara lui Moș Crăciun

Pe băieții ăștia i-am auzit în Iași, pe 6 decembrie. Erau cu toții echipați în costume de Moș Crăciun și cântau la trompete și alte chestii necunoscute mie. Foarte drăguț, cred că au și câștigat bani buni până acum.

Câteva colinde drăguțe

Cum stăteam și mă gândeam ce colindă să pun pe blog, mi-am amintit de simpatia mea pentru muzica maramureșeană… și cu un simplu search pe trilulilu după “colinde maramureș” și “colindă maramureș” și m-am ales cu o listă lungă de colinde (vreo 8000), pe placul meu. Pentru cine interesează, e simplu de căutat.

Poate vă întrebați de ce maramureșene… din cauză de ceteră, de aia. Așa de fain sună, că mă face să mi se ridice părul de pe mine.

Și, desigur, este enorm de greu să o găsești pe ‘ea mai faină, și chiar imposibil. Dar eu am ales o compilație drăguță și care te unge la inimă. Bucurați-vă.

[media id=155 width=400 height=20]

Sărbătorile vin, sărbătorile vin…

Pe melodia din reclama pentru Coca-Cola :D

Mie îmi place foarte mult perioada asta a sărbătorilor, mai ales Crăciunul. Pe 23 fac bradul, pe 24 mergem cu colinda (chiar, trebuie să mă gândesc ce cântăm anul ăsta :) ), 25 și 26 sunt zile pentru petrecut cu toată familia…

În altă ordine de idei, vreau zăpadă că altfel ne supărăm rău de tot. Și o vreau și pe gagica aia care mă iubește așa tare încât mă uit la fix și de 10 ori pe zi. Și vreau să ajungă și tata mai repede…
Cam multe vreau, așa-i? :)

Vă pup și sper să găsesc o colindă frumoasă tare, să o pun și pe blog.

Miss FJSC (și Mister, mă rog)

Aseară a fost balul bobocilor al mândrei mele facultăți.

Critică constructivă:
– Promovarea balului a fost slabă. Poate să-mi spună oricine orice, s-a făcut prea puțin și mult prea târziu. Altfel nu mai primeam o groază de întrebări pe messenger cu referire la bal.
– “Avem invitati oameni din presa, redactori sefi, jurnalisti si bloggeri”. Cine erau acei oameni, că eu în afară de o tipă de care n-am auzit niciodată și de piticu (secsi bă ai fost aseară) n-am văzut pe nimeni.
– Ar mai fi trebuit o probă pentru concurenți.
– Do’nșoara și do’nșorul trebuiau anunțați mai târziu, gen 1:30. (ca să țină mai mult petrecerea și să nu se rupă toți acasă așa repede)
– Treaba asta cu cântăreți mulți și anonimi sună a ieftineală.
DJ Rezident bănuiesc că era cel care punea muzică.
Pe Kontrasens nu țin minte să-i fi văzut (poate au fost înainte să ajung eu).
Montuga nu mi-au plăcut (oricum nu-mi place hausul, așa că poate nu-i neapărat din cauza lor).
Icsu a fost singurul de care auzisem, într-o piesă cu Deceneu (Bine-ați venit în club), de pe o compilație hip-hop veche, Proiectul Verde :) Oricum, a fost cam jalnic. Și beat, pe deasupra. Spunea Tony: “Cât v-a plătit să urce pe scenă?:))
Mai mult succes ar fi avut o trupă tare (cum au venit anul trecut Șuie Paparude și s-a rupt scena), care să cânte vreo 10-12 piese.

Cam atât despre organizare. Să vorbim puțin despre fete.

Au fost vreo 6, cred, una mai mândră decât cealaltă. Serios vorbesc, așa participante frumoase ca la concursul ăsta de miss nu cred că am mai văzut. Una și una.
Mi-a plăcut o tipă brunetă la care mă uitam insistent când a urcat pe scenă și zâmbea foarte fain.
Îmi pare rău și îi cer scuze câștigătoarei că i-am spus că a fost blat. Voiam să o necăjesc, doar :P

Pe lângă cele de pe scenă, au fost foarte multe din anul I. Ceilalți ani, ca de obicei, nu prea sunt prezenți la alte miss-uri. Și am observat că sunt o grămadă mareee de fete frumoase. Băă, da frumoase tare. O tunat șî le-o adunat :D

Pe la începutul serii am avut parte de o “fază” drăguță. Stăteam la bar să-mi cumpăr o bere și am observat o fată care se uita insistent la mine. M-am uitat și eu, și a început să zâmbească. Și tot încercam să îmi aduc aminte dacă o știu și de unde… Cred că i-am spus “salut”, iar ea mi-a întins mâna și mi-a zis ceva de genul “Uite, mi-au crescut unghiile” :)) I-am zis că nu știu cine e și apoi mi-a elucidat ea misterul. Știu că sunteți curioși!
I-am găsit acum ceva timp (destul de mult) contul pe twitter. Nu știu cum, dar am ajuns la ea. Și avea o poză de interesantă la avatar… am mărit-o și am constatat că e frumușică și că își roade unghiile. Și i-am trimis un mesaj în care i-am spus că e frumușică și e păcat să-și roadă unghiile :D

Paranteză: Cred că dacă aș fi vedetă nu ar trebui să apar excesiv la TV să fiu cunoscut de toată lumea.

Am dansat cam fără chef la început, dar mi-am mai dat drumul spre sfârșit. Și atât despre bal, că nu-mi mai aduc aminte.

“Mulți ani trăiască, mulți ani… bla bla… Marius să trăiască, Marius să trăiască… bla bla”. Băăă, da cine-i Marius? =))

La naiba!

Ah, ce mă enervează. Nu puteam să fac cumva să nu o văd, să nu vorbesc cu ea?

Nu, nu puteam. Și da, fata asta mereu o să-mi trezească sentimente. Știu că pe ea nu o interesează, dar eu m-am obișnuit :)
Acum stau, să îmi treacă.

Bun!

Pentru că știu că sunt unii care își fac griji și își imaginează scenarii sumbre în care eu sunt protagonist, trebuie să vă mărturisesc că sunt bine, în principiu.

Am trecut prin drama înmatriculării (despre care ar trebui să scriu un articol), am mai fost într-o excursie la Iași, cu același scop ca și prima dată (și despre care aș vrea să scriu), am spălat rufe la mașină pentru prima dată în viață, am privit de sus, am trăit senzații intense, am descoperit ceva muzică faină, și, nu în ultimul rând, am avut statusuri mai ciudate :)

Ultimul (“anul trecut pe vremea asta eram nebun după tine“) a stârnit reacții, ceea ce m-a surprins. Chiar nu mă așteptam…
Cel mai mult m-a impresionat o prietenă, care mi-a spus că i-ar plăcea să citească o carte cu titlul ăsta. Și mie mi-ar plăcea să o scriu, dar n-am absolut nicio idee despre cum să încep.

Sper să găsesc un început și să revin cât mai repede!

Ani buni, români! La mulți ani, România!

Am auzit astăzi un cântec la care mi-au dat lacrimile când am auzit “fără Ardeal, fără Bucovina, fără Basarabia”.

Susțin în continuare proiectul Basarabia, pământ românesc. Și nu uitați că “pe-al nostru steag e scris unire“, și nu pe-al altora.

Vă las cu un cântec patriotic mai puțin cunoscut, cred, dar extraordinar de frumos:

Mariana Anghel – Veniți, români, să cerem dreptul

[media id=154 width=400 height=20]