Cântă, bă, de ziua mea…

Da, ieri a fost ziua mea. Și mi-a depășit toate așteptările… niciodată nu am primit așa de multe felicitări ca acum. 41. Da, impresionantă cifră pentru mine, care eram obișnuit cu 10, cel mult 15.
Pentru cine nu și-a dat seama, articolul anterior (Pentru că merit) era dedicația mea, pentru mine, de ziua mea. Sună cam egoist, așa-i? :) Poate v-ați întreba dacă am primit ce îmi doream… nu, nu am primit. M-am trezit în patul meu, speriat de geamurile și ușa care se izbeau de toc din cauza vântului.
Totuși, am văzut fata frumoasă, cu ochii verzi și plânși când ne-am întâlnit și cu zâmbetul pe buze când ne-am despărțit.

Ziua ta e în funcție de cum îți calculezi vârsta. Trăim într-o lume în care contează anii, dar poate pentru mine sunt mai importante secundele…

You are 21 years old.
You are 252 months old.
You are 1,096 weeks old.
You are 7,671 days old.
You are 184,124 hours old.
You are 11,047,454 minutes old.
You are 662,847,294 seconds old.

Pentru că o secundă poate face diferența între viață și moarte, ceea ce un an nu va putea face niciodată…

Amânarea concertului cu o săptămână a dus la ceea ce nici nu visam: concert Vama de ziua mea. Mulțumesc atât Carinei pentru dubla invitație oferită, cât și Mirunei pentru vorbele bune pe care le-a pus pentru mine. Pentru că merit – cea mai drăguță chestie pe care am auzit-o (citit-o) vreodată :)

A fost o seară frumoasă. Exceptând plimbarea pe jos de la Piața Unirii la Becker Brau, distanță de 3 stații de autobuz, cu zăpadă rotundă care îți pocnea fața ca niște pietricele și cu vânt care trecea prin pantaloni. Sau prin ciorapi și fustă… :) Nu, a fost faină plimbarea. Mi-a plăcut. O seară frumoasă, deci.

Un concert foarte reușit, aproape perfect. “Cântă, bă!” ….. “Pe mă-ta, bă!”

Vama Veche, o piesă pe care nu au mai cântat-o de doi ani. S-a cunoscut. La fel cum probabil s-ar cunoaște și înlocuirea playlist-ului la fiecare concert…
Nu am chef azi – dacă știam ce va ieși, nu ezitam vreo clipă să înregistrez. A fost… incredibil. Primele două strofe au fost cântate integral de public, iar apoi Tudor a avut destul de puține intervenții.
V.S.T., pe care nu am înregistrat-o, dar pe care mi-am dorit-o la fel de mult. Pentru că era ziua mea și… știți voi…
Epilog, pe care mi-am dorit foarte mult s-o aud. Nu e cântată prea des, dar de fiecare dată când am vrut-o, am avut-o :D

Și pentru că nu era de-ajuns, mi-a cântat și tot clubul “La mulți ani”. Unii involuntar :)

[media id=172 width=500 height=395]

La fel și vouă. Mă înclin.

10 Responses to “Cântă, bă, de ziua mea…”


Leave a Reply

You must login to post a comment.