Comandantul

Aseară am fost în El Grande Comandante să petrecem cu ocazia zilei de ieri.

Şi m-am învârtit eu pe-acolo până am zărit o fată înaripată (adică avea nişte aripi albe pe spate). Pac, o abordez:

– Zi-mi ÅŸi mie te rog de unde Å£i-ai cumpărat aripile astea…
– …

N-am înţeles nimic. După câteva minute mă duc din nou.

– Serios acum, de unde Å£i le-ai cumpărat?
– …

M-am lăsat păgubaÅŸ. Åži am mai dansat eu pe-acolo, până am ajuns să fiu spate în spate cu cineva. Mă uit, observ că e fată… ÅŸi continui. La un moment dat îmi spune Andrei “ÃŽntoarce-te acum!”. M-am întors, am început să dansez cu ea… nu-i ziceam nimic. Åži serios că am rupt tăcerea, dar nu mai Å£in minte cu ce… la care ea îmi spune ceva în franceză. Eu îi dau ceva pe engleză, ea în franceză, eu în franceză, ea în engleză… ne-am înÅ£eles de minune :))

Ca să aflu că erau trei franÅ£uzoaice (inclusiv fata cu aripi), care stau undeva în Alpi (nu mai reÅ£in regiunea). Nu ÅŸtiu cât timp am petrecut cu ele, nici ce am mai vorbit, dar am ajuns să le intonez imnul FranÅ£ei (prima strofă ÅŸi refrenul) ÅŸi să nu ne înÅ£elegem aproape deloc. Fata cu aripi chiar zboară… cu parapanta.

Oricum, a fost un moment memorabil.

P.S. Nu ştiu de ce nu prea am chef de scris şi articolul ăsta arată ca naiba.

Happy 1 martie! :)

3 Responses to “Comandantul”


Leave a Reply

You must login to post a comment.




Apasă repejor aici ca să vezi lovingvama cum trebuie. Apasă aici să intri în rând cu lumea bună, folosind FirefoxX