Târgul educației 2009

A fost organizat, ca de obicei, la sediul Facultății de Drept, între 3-5 aprilie.

Eu am fost sâmbătă, pe 4. În mare, nu mai e ce a fost. Nema distracție, nema oameni mulți și entuziaști.
Am înțeles că vineri ar fi fost ceva mai grozav la standul nostru. Așa o fi fost, dar când am mers eu era o plictiseală și o liniște totală (la FJSC, zic).

În rest, târgul ăsta începe să mă cam lase rece. Fiecare își aduce boxe tot mai mari și setează volumul tot mai tare. În curând va ajunge un tărăboi de nu va mai merge nici naiba.
Oameni buni, trăim în niște vremuri în care ne remarcăm prin inteligență nu prin zgomote cât mai puternice.

Nu știu dacă voi mai merge la anul. Mi-au plăcut din nou cei de la fizică și cred că au fost cei mai atractivi de pe-acolo. Studenți de treabă și dornici să explice toate șmecheriile pe care le aveau pe-acolo, plus două chitare la care se mai cânta din când în când… Atmosferă faină, demnă de apreciat.

Au avut becul de anul trecut:

Este un bec obișnuit, alimentat la 7000 V (parcă așa). Aș da mai multe detalii, dar nu cred că mai țin minte prea bine și nu vreau să spun prostii.
Au avut și unul fabricat industrial, pe același principiu, dar cu un gaz diferit înăuntru care dădea efectul acela roșu.

Încă ceva foarte fain, un laser care trece prin apă și se refractă lumina exact pe cursul apei. Cică ăsta e și principiul fibrei optice.

Știați că amidonul cu apă, deși este lichid, reacționează total opus față de lichide la aplicarea unei presiuni. Uh, ce exprimare :))
Mai simplu, când bagi degetul în apă… intră, pur și simplu. Ei, bine, la acest amestec dacă bagi degetul, nu prea intră. Se solidifică în punctul aplicării presiunii și nici măcar nu te murdărești. E foarte tare. Dar trebuie amidon din porumb, că e mai bun.

Am văzut și o imagine 3D, care se vedea cu ajutorul unei lumini laser. Îmi pare rău că n-am pozat sticla pe care era inscripționată, să vă puteți face o idee.

Mai aveau și două circuite pentru a transmite semnalul audio:
– unul prin corpul uman, care este un foarte bun conductor. Am constatat astfel că pielea mea are rezistență mică, întrucât calitatea semnalului era asemănătoare cu cea prin cablu;
– unul printr-un fascicul laser. Semnalul audio era transformat într-o lumină laser care fluctua în intensitate în fucție de frecvență. La celălalt capăt se afla o diodă care capta lumina și o transforma în muzică.

Ah, și un laser de DVD writer alimentat de un circuit special… care spărgea baloane. Și cam atât :D

Interesantă fizica, interesantă și prezentarea lor.

13 Responses to “Târgul educației 2009”


Leave a Reply

You must login to post a comment.