trec pe roşu

mă joc cu privirea în metrou

mai exact, iubesc metroul, citesc numele tuturor metrourilor noi

mă uit în tunel cu speranţa că voi vedea luminiţa de la capăt

îmi place Bucureştiul noaptea, aş petrece ore în şir pe o bancă din faţa TNB-ului

mă uit în gol

mă grăbesc tot timpul

cânt sub duş

uneori mi se pare că sunt luat de fraier

multor persoane li se pare că mă cunosc, când de fapt nici eu nu mă cunosc

tind la fericire (”Fericirea este ceva ce nu se atinge niciodată, dar în căutarea ei merită să alergi toată viaţa.” – Vama Veche)

sper să nu ajung să nu mai visez…

vreau să învăţ să cânt la chitară

vreau să dau la UNATC (Caragiale)

plâng uneori, zâmbesc. zâmbesc…

nu-mi plac ceasurile.. îmi aduc aminte de aşteptări

vă iubesc, mă iubesc, te iubesc…